Luni, 14 noiembrie, a fost aprobată Legea pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, care stabileşte reguli pentru conservarea tuturor suprafeţelor de pajişti şi păşuni declarate ca atare la 1 ianuarie 2007. Legea aduce, ca noutate, elaborarea unui amenajament pastoral pentru fiecare pajişte, dar şi obligaţia consiliilor locale de a concesiona pajiştile comunale pe cel puţin 10 ani. De asemenea, legea sancţionează cu închisoare, de până la doi ani, pentru cei care folosesc în alte scopuri subvenţiile primite pentru întreţinerea pajiştilor, dar este blândă cu cei care dau în folosinţă pajiştile unor persoane neîndreptăţite.

Traian Cişmaş, şeful Direcţiei Agricole Brăila, a precizat, referitor la adoptarea acestei legi, că: „Din punctul meu de vedere, această lege vine în ajutorul nostru, dacă este să luăm în calcul că suprafeţele destinate păşunatului vor fi mult mai bine administrate şi exploatate, faţă de cum se întâmplă în momentul actual”.

Legea păşunatului, în favoarea animalelor

Legea defineşte pajiştile, plantele furajere erbacee şi fâneţele astfel: pajişte – suprafaţă agricolă de păşuni, fâneţe şi islazuri comunale consacrată producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee, însămânţate sau naturale, care nu fac parte din sistemul de rotaţie al culturilor din exploataţii de cel puţin cinci ani şi care sunt administrate de către agricultori pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu; iarbă şi alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod natural pe păşuni, fâneţe şi islazuri comunale sau sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi supraînsămânţări, din familiile de graminee şi de leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producţia, valoarea nutriţională a pajiştei şi capacitatea de păşunat; fâneaţă – suprafaţă agricolă care, conform practicii agricole locale, este recunoscută ca fiind destinată recoltării de furaje pentru animale. Pajiştile pot avea în decursul aceluiaşi an utilizare mixtă, păşune, fân şi fân însilozat.

Conform legii în vigoare, vor fi supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare toate categoriile de pajişti, din toate zonele, cu excepţia pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu. Toate pajiştile vor fi exploatate pe baza unor amenajamente pastorale obligatorii, făcute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi plătite de cei care folosesc pajiştile.

Pajiştile vor fi folosite strict numai pentru păşunat

Legea prevede că pajiştile comunale şi urbane vor fi folosite exclusiv pentru păşunat, fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specific zonei, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe, iar modul de folosire şi exploatare a pajiştilor va fi stabilit prin amenajamente pastorale sau silvo-pastorale întocmite de MADR sau de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Costurile pentru realizarea amenajamentului vor fi suportate de asociaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştea prin contract.

Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde următoarele elemente: denumirea, suprafaţa, vecinii şi hotarele pajiştei; actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi planul cadastral; descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştei; descrierea solului şi a florei; calitatea pajiştei; determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat; modurile de folosire anterioară a pajiştei, numărul şi speciile de animale ce au păşunat în trecut; capacitatea de păşunat a pajiştei; delimitarea drumurilor şi a potecilor; localizarea adăposturilor pentru animale şi îngrijitori; parcelarea păşunatului pe secţiuni pentru diferite specii de animale; lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor; culturile de plante de întreţinere ce urmează a se înfiinţa pe pajişte; orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştei.

Consiliile locale, obligate să concesioneze păşunile pe 10 ani

Totodată, legislaţia în vigoare prevede că pe baza cererilor organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, consiliile locale vor fi obligate să scoată la licitaţie, până la data de 1 februarie a fiecărui an, concesionarea pajiştilor pentru o perioadă de minim 10 ani şi o încărcătură optimă de animale pe hectar de minim 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizaţia sau asociaţia locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajişte, suprafaţa prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporţional cu efectivele deţinute, iar în comunele în care există o singură asociaţie locală de creştere a animalelor, aceasta va beneficia de dreptul de concesionare prin atribuire directă. Crescătorii de animale care folosesc pajiştile vor avea obligaţia de a efectua lucrările de întreţinere a acestora, iar aceste lucrări vor fi trecute în contractual de concesiune.

Pentru utilizarea ilegală a subvenţiilor, închisoare de doi ani

Legea mai include prevederi referitoare şi la modul de înstrăinare a pajiştilor şi la utilizarea banilor din aministrarea acestora. Normele de aplicare a legii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajişti care vor încheia contracte de concesiune vor fi stabilite în maxim 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Cei care dau în folosinţă pajiştile unor persoane neîndreptăţite riscă sancţiuni drastice. Schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare, utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru lucrări privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor şi exploatarea lemnului de pe pajiştile împădurite fără obţinerea studiilor de transformare vor fi considerate infracţiuni şi vor fi pedepsite cu închisoare de la două luni la doi ani.

Păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat, împiedicarea sau întârzierea lucrărilor prevăzute în amenajamentele pastorale şi planurile de exploatare, introducerea pe pajişti a altor specii de animale decât cele stabilite prin amenajamentele pastorale, neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract, circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelaje (căruţe), care cauzează deteriorarea acestora, introducerea animalelor pe pajişti fără a deţine contract şi darea în folosinţă a pajiştei, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite vor fi considerate contravenţii şi vor fi sancţionate cu amenzi între 250 şi 1.500 lei.